Regatul jucariilor pierdute.

Ne jucam de luni de zile doar cu jucariile mele. Da, aduc in fiecare zi tot felul de jucarii de cine stie unde, nu pentru ca tu nu mai ai, sau pentru ca nu te mai joci, acum ca esti om mare, ci pentru ca nu mai imparti jucariile cu mine. Si nici macar nu ma refer la jucariile alea frumoase, din rafturile de sus, ci la masinutele si papusile pe care o data le scoteai afara la nisip. Mi-a luat ceva sa realizez asta, dar e bine ca am facut-o, macar acum voi stii sa nu mai astept nimic. As fi apreciat macar sa imi fi zis, daca nu as fi fost ultima pe lista ta de nume, ca in noptile in care rasare soarele invers, sa nu mai trimit jucarii cadou unor fosti si vechi prieteni, pentru ca in casa aia locuiesc de ceva timp doi oameni. Banuiam si asta demult, ma gandeam daca vreodata o sa te gandesti SI la mine si o sa spui asta. Nu avea nicio legatura defapt...right?

Candva demult mi-ai fi zis inclusiv ca te joci avioane cu achizitii mai noi sau, macar ca sunt niste copii, multi se pare, care de ceva vreme arunca cu pietre dupa mine cand merg pe strada si eu nu-mi dau seama. Dar cred ca nici asta nu era important...

"I went so down on the list of names you'd lie people for, that i guess you would lie me for me and that's all, cause there is no one relevant left. "

Poate pentru azi, pacat pentru maine.

Te urasc in fiecare zi.
In unele zile ca un copil, mai putin. In altele ca o mama furioasa. In unele nopti, aproape deloc, ba chiar in unele vise...
Nu te-as ierta. Nu mai am cu ce. Nu ai reusit sa iti mentii suveranitatea in acest regat si ai ales sa il arzi noaptea, cand dormeam. Chiar si in zilele in care cred ca pot, imi amintesc ca ura a devenit fireasca si ca furia stransa in atata amar de vreme e doar inecata sub ceata, nicidecum stinsa.
Si totusi..draga prezenta permanenta, anii de domnie ti-au ramas aici. Pe tine te-am alungat cu foc, dar anii tai...ai ramas in fiecare magazin, in felul in care imi pieptan parul, in lectia migaloasa de a folosi parfumul, in dulciurile din benzinarie. In desenele animate si in felul in care tin lingurita, in cutia cu bijuterii si sertarul cu lenjerie. In mine nu, dar in oglinda da.

Felicitari pentru cum inca trecutul iti spala prezentul, pacat ca nu va reusi niciodata sa compenseze viitorul pe care mi l-ai pustiit.

mobila

stii tu..am luat patul si rafturile multe din care va trebui sa aleg unul pentru agenda si cutiuta cu cele multe minuni si bucatarie si biroul la care voi inghiti ECN'ul in tristete dar inca nu ma decid ( pentru ca este o decizie grea ) cum sa arate THE PLACE . Do you remember about the place? locul de tigarica :D

Pai si acum sunt atatea dileme ale unui om nehotarat: dar sa fie alba? sau neagra? sau culoarea mobilei din bucatarie? doua scaune? sau sa fie din ceva metal? parca rotunda, dar cat de rotunda? dar sa se asorteze si cu felinarul din balcon. Sau sa iti placa.

Then i realized that maybe like any other important decision of my life, i should ask you :)))

Scrisoare catre Mos Craciun

Draga Mos Craciun,
Cum frigul la noi a venit prea devreme, nu prea mai am rabdare si m-am decis sa iri scriu scrisoarea de acum.
Anul asta, nu-mi mai doresc misiuni imposibile si nici puzzle'uri, nici jucarii stralucitoare sau cel mai frumos urs din vitrina. Acum vreau o masuta mica la mine in balcon cu fix doua scaune albe, doua pahare negre si o sticla de vin. Un scaun confortabil si o canapea in cabinetul psihiatric de langa bucatarie, "trying not to love you" a lui Nickelback si sa nu uitam desigur de jeleurile Trolli.
O portie mare de Butter chicken si una mare de pancakes, doua pachete de tigari si cele mai frumoase decoratiuni de brad. Nu uita totusi si de o sticluta cu retard si una cu minunatie si mai ales, dar mai ales, o CUTIE intreaga de rabdare.
Aaah..si daca poti si mai ai loc, nu ar strica niste ....

Defapt, m-am razgandit. Bring me THE Winnie and the rest will be just fine.

Have a nice stay in Romania,
Piglet.

exercitiu .

Fac un exercitiu de imaginatie de a scrie timp de doua saptamani in fiecare zi aici cate ceva nu chiar barfica dar ceva sa placa la toata lumea.
cum e mai greu cu cuvintele, stii tu :))) astazi urmeaza un teaser pentru ceea ce va urma dupa 23 incolo:

desigur totul trebuie sa inceapa cu vinut intr-un loc care stie multe despre asta

si apoi in cinstea a multor ani , India cred ca merita o recunoastere...!

si pentru ca sigur nu te vei fi saturat de iesit, Infinitea va fi deschisa Infinit.

Nici asta nu ar suna atat de rau, daca tot se nimereste prin Romania:D

Bineinteles, mai sunt alternativele de genul asta...:))

Si pentru ca te voi fi speriat deja cu ultima oferta,

cand vei parasi Bucurestiul, am auzit ca ai vrea sa mergi aici...

Si aici, doar ca sa vedem daca este turcoaz!

In drum spre casa, s-ar putea sa opresc putin aici, 

aparent si ruinele au utilitatea lor, in filme cu Zburatori.

Si daca nu ai obosit, 

la sfarsit sigur gasim o banca sa nu spunem nimic,

sa fumam o tigarica

si sa iti dau disper spunandu-ti ca mi-a fost dor de tine.

altceva:D

Paai altcevaaa orice altceva, o rosie!
As vrea sa am altceva dar...sau poate am. Am invatat sa ma bucur de ceea ce am acum, de faptul ca multe lucruri nu mai au acelasi efect pentru tine cum aveau inainte dar ca in continuare e cel mai frumos puzzle pe care il am .
 Cel mai frumos dialog chiar daca nu mai sumt persoana cu care discuti randomness'uri la masa de fata cu alti oameni.
Cel mai twisted trecut care m-a schimbat.
Cel mai frumos castig cu cea mai mare pierdere.
Standardul pentru alte relatii interumane.
Cele mai frumoase pahare negre, desi sunt pierdute prin locuri acum.
Castelul unde m-ash intoarce de pe lumea cealalta ca sa mai arunc o privire ca totul e la locul lui.
Amintirile care ma vor face mereu sa ma ridic.
The perfect person.
Most beautiful years of my life.
Si pentru ca as putea continua forever,

Just miss you.
Asta a fost altceva, da:D. Totul a fost altceva.

Day3

Dearest, after my very insane moment, am realizat ca, reprospectiv, atitudinea ta imi pare cunoscuta si are iz de plecare. Indiferenta mascata sub confuzie, ignorarea ascunsa delicat dupa refuzul unor discutii si obstinatia in care recunosc, te-am impins cu mana mea, de a continua niste lucruri care imi fac rau si pe care nu le pot opri si implicit si tie, toate astea, le-am mai vazut candva. Si se cheama nepasare, tinuta intradevar pe loc de un simt de gratitudine si responsabilitate in fata nebunilor.
Desi nu un mare fan al asteptarii ca fenomen coroziv, voi lasa acest preludiu al unui "la revedere, voi fi aici asa cum farmacia permanenta inchide cand personalul isi ia concediu"sa se scurga incet, incet, pe dupa pahar, pentru ca se pare ca asta iti doresti. Tot la fel cum te incapatanezi pana dincolo de moarte sa crezi aberatiile fortate pe care le-ai dedus prin propriile rationamente impulsive, nelasand nici un centimetru unor explicatii care poate ar insemna ceva venind de la un om care conta, tot asa insisti si sa te prefaci ca esti aici...
Dearest, din nou, apreciez, psihologic intradevae trecerea de la cer la pamant se face mai lesne cu parasuta, dar de ce da ne mintim? Nu stiu exact daca sa iti zic sa te decizi mai repede sau sa lungesc boala asta care are, pana la urma, beneficiul dubiului, dar pot doar sa iti spun ca incerc in fiecare moment sa inteleg cum se leaga secundele si noptile in mintea asta astfel incat sa para a fi trecut un minut si nu o viata, inghesuita cu precizie de ceasornicar in 2 ani, ca in cea mai mica si sigura cutie.
So Dearest...
      Think clear and act with your heart pentru ca macar asa voi avea constiinta impacata ca nu poti face pamantul sa se roteasca in sens invers doar pentru ca vrei sa ai luna plina .