Monday, April 12, 2010

get out.

Strange fiecare ciob, fiecare urma si pleaca. Te dau afara dar esti atat de AICI incat singura nu pot. Pleaca! Nu ma mai saruta. Pentru ca niciodata nu ti-am raspuns. Iti ating buzele. Atat. 

Nu ma mai saruta pe gat. Nici nu ma mai musca de incheietura. Nu te mai uita la gatul meu, in ochii mei sau in sufletul meu. 

Inceteaza sa mai faci toate astea in visele mele de parca le-ai detine in proprietate. Ma trezesc atat de binedispusa dupa ce vii si pleci dupa bunul plac din conshtientul, subconshtientul si inconstientul meu, incat as putea spune ca lasi un gust placut. Acel gust placut care dispare intru totul atunci cand ma trezesc ...Imi umpli bratele si apoi te sustragi ca nisipul...Golul e mereu mai mare decat prea plinul...Si cu toate astea, nu pleci niciodata de tot. Uiti mereu in vis cate o camasa, o cravata, butonii sau urme pe buze astfel incat sa poti reveni. Go away...

Pleaca de tot. 

Monday, April 5, 2010

3.

da, ti-ai aprins o tigara. Stateam in pat . Imbracata cu colanti negri, o camasa alba barbateasca [ nu, nu a ta] larga, cu o curea la mijloc. Parul desfacut, makiata doar cu fond de ten si un ruj roshu. Ochelari. Accesorii. Stateai rezemat de birou uitandu-te la mine. Nu-mi gaseam locul. Nu stiam ce vei face. Zambeai. M-ai aveai trei fumuri.
-Scoate-ti toate accesoriile. Ramai doar cu camasa. Ai demachiant in baie.
I did it. M-am intors in camera, erai in aceeasi pozitie. In trei fumuri, m-ai dezbracat. Nu ma vazusesi nemachiata niciodata. Atat de goala, imbracata. M-am ghemuit la tine in pat, in cearceafurile albe prin care trecusera atatea...Si din care rasarisesi de atatea ori. Aveam manichiura si pedichiura roshie. Scurta.Si pielea fina.Alba. Ma uitam la tine. Un semi-zeu in lumina. Semi-transparent si volatil. Singurul lucru solid din tine era o seama de pacate. Frica ma transformase. Defapt ma eliberase. Pentru ca imi daduse voie sa pot sa fac tot ceea ce vrei fara sa ma simt in dezavantaj. De ce? Pentru ca pierdusem deja tot razboiul. Nu era ca si cum luptam pentru urmatoarea batalie si trebuia sa fim la egalitate. Nu.
-Vrei o tigara?
-Nu.
Ai venit inspre pat. Momentele pana ai ajuns langa mine au fost cele mai lungi. Si nu pentru ca te asteptam, ci pentru ca mi-au trecut prin cap sute de scenarii...Cu ce ai vrea sau ai putea sa faci. Pierdusem razboiul, dar la incheierea tratatului de pace avusesem totusi un drept. Castigat. Si am mintit si aveam sa mint multa vreme cu privire la dorintele mele. Te lasam sa crezi k tot ce fac este doar pentru ca sunt obligata...Aveam pictat pe fata ca pe un bob de orez un al doilea chip care sa minta asa cum minteai tu. De portelan. Fix, glacial, cu mandrie.
Obosisem doar uitandu-ma la tine. M-am intins in pat. Lumina patrundea prin dantelariile de la geam, astfel incat acum aratam ca o nesfarsita broderie. Si ai inceput sa numeri ochiurile broderiei...