Strange fiecare ciob, fiecare urma si pleaca. Te dau afara dar esti atat de AICI incat singura nu pot. Pleaca! Nu ma mai saruta. Pentru ca niciodata nu ti-am raspuns. Iti ating buzele. Atat.
Nu ma mai saruta pe gat. Nici nu ma mai musca de incheietura. Nu te mai uita la gatul meu, in ochii mei sau in sufletul meu.
Inceteaza sa mai faci toate astea in visele mele de parca le-ai detine in proprietate. Ma trezesc atat de binedispusa dupa ce vii si pleci dupa bunul plac din conshtientul, subconshtientul si inconstientul meu, incat as putea spune ca lasi un gust placut. Acel gust placut care dispare intru totul atunci cand ma trezesc ...Imi umpli bratele si apoi te sustragi ca nisipul...Golul e mereu mai mare decat prea plinul...Si cu toate astea, nu pleci niciodata de tot. Uiti mereu in vis cate o camasa, o cravata, butonii sau urme pe buze astfel incat sa poti reveni. Go away...
Pleaca de tot.
No comments:
Post a Comment